Treceți la conținutul principal

Planuri

A fost un an frumos cu multe și minunate experiențe noi. 2015 a fost despre descoperiri. Cu alte cuvinte, am aflat și eu niște chestii pe care le știa deja toată lumea și e musai să mă laud, înainte să le uit :)
N-am muncit, dar nici nu am stat. Am învățat sau am reînvățat, aș zice, multe lucruri pe plan profesional și am găsit ceva mai multă liniște și pace cu mine însămi. Am avut norocul să fac ce îmi place și e musai să fiu recunoscătoare pentru asta. 

2015 a adus multe schimbări în bine pentru că mi-am redimensionat optimismul și sunt gata să schimb și mai multe la modul în care văd lumea. Și că tot e la modă să faci planuri pentru 2016, mă gândesc că aș putea să fac o listă cu care să pornesc la drum:


  • Să comunic mai mult cu oamenii mei preferați. Termin 2015 cu multe bile albe la capitolul prieteni și mă bucur că s-au aranjat astrele favorabil. Acum e musai să mă chinui un pic să le țin în pozița potrivită, dar cred că aș putea să o fac până la urmă. 
  • In 2015 am citit, dar nu la fel de mult cum o făceam în anii precedenți. E adevărat că m-am luptat cu niște monștri, dar clar aș fi putut mai mult. Obiectiv pe termen scurt: să termin Numele trandafirului înainte de sfârșitul lui februarie (nu mă judecați aspru, fragmentele în latină sunt imposibil de înțeles, mai ales că la liceul economic nu am avut parte de astfel de excentricități). 
  • Să scriu mai mult și mai bine. Anul ăsta mi-am redescoperit pasiunea pentru scris tâmpenii. Ar fi cazul ca în 2016 să trec la etapa următoare. Am învățat multe, acum ar trebui să las teoria pentru practică. Poate voi reuși să fiu mai constantă și pe blog, dar pe asta o repet de aproape 10 ani și nu îmi iese.
  • Anul viitor vreau să visez mai mult și mai departe. Poate nu o să realizez mare lucru, dar măcar o să încerc.
  • Și poate voi reuși să fac rost de un job adevărat. 

O să fie o listă lungă, ăsta e doar începutul. Vreau un an plin de momente frumoase și vesele, pentru toți. Visuri îndrăznețe vă urez. 
 

Comentarii

  1. Am si eu o lista intreaga, asa ca te inteleg. Imi place urarea cu visuri indraznete, poate pt ca mi se potriveste. Sa ne recitim cu bine si sa fie un an surprinzator! :)

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Calatorie cu peripetii

Am plecat cu trenul de la Pitesti la Bucuresti nu pentru ca nu am mai gasit loc in maxi taxi, ci pentru ca asa imi venise cheful de o calatorie pe calea ferata ca nu m-am mai putut abtine. Mi-am luat bilet, m-am urcat in tren si m-am asezat frumusel in compartimentul meu, la locul meu. Am mers cu Personalul, nu exista fonduri la buget pentru Sageata. In acelasi compartiment cu mine - doi indivizi scunzi si indesati ca niste mingi imense de baschet prelungite intr-o parte cu o alta sfera, de data aceasta mai mica, ce le tinea loc de cap. Gurmanzi, m-am gandit eu in sinea mea si, pentru o clipa, mi-a fost oarecum rusine ca etichetez oamenii cu asa usurinta. Poate erau bolnavi, sau cine stie?
In timpul mersului s-a intamplat insa ceva cu totul si cu totul neobisnuit. Unul din ei a primit un telefon, iar cei doi au inceput sa vorbeasca intr-o limba necunoscuta. Erau prea albi ca sa vorbeasca pe tiganeste, m-am gandit. Alta limba nu stiam care ar putea fi asa scalcita... Poate ca sunt ung…

Cronicile ucigașului de regi - Patrick Rothfuss

 “Call a jack a jack. Call a spade a spade. But always call a whore a lady. Their lives are hard enough, and it never hurts to be polite.”
Am citit primul volum din trilogia lui Patrick Rothfuss acum vreo 2-3 ani, parcă. ”Numele Vântului” e o carte lungă, care promitea, dar care nu mi-a oferit chiar ceea ce aveam eu în minte. Citind câteva recenzii înainte de a începe, așteptam o poveste medievală, cu parfum de Harry Potter și scene copiate de la George RR Martin. Nu a fost nici una nici alta, e o carte bună care seamănă cu toate fără să semene cu niciuna în special.   Povestea e originală, cel puțin pe cât poate permite genul fantasy. N-are nici dragoni, nici baghete, are însă un erou care trece prin multe încercări în drumul spre maturizare, cam cum au toate de fapt. Al doilea volum, ”Teama înțeleptului”, continuă povestea, lăsând cititorul cu mai multe întrebări decât răspunsuri. Abia l-am terminat, deși l-am cumpărat acum vreun an și ceva. Problema cu cartea asta e că după ce o î…

Dayan. Pelerina. La umbra unui crin. Mircea Eliade

Cum se apropie sfârșitul anului școlar, m-am hotărât să îi ofer profesoarei de italiană ceva care să îi amintească de cursurile noastre, mai exact o carte românească. Ușor de zis, greu de făcut pentru că nimic din ce trecusem eu pe un soi de listă cu cărți „potrivite” nu a fost tradus în italiană sau, dacă o fi fost, nu e de găsit online.  Norocul a fost că m-am nimerit în oraș în același timp cu Târgul Internațional de Carte de la Torino, așa că am găsit ceva surse de inspirație la standul României. L-am ales, cu greu ce-i drept, pe Eliade drept ambasador în materie de literatură română: Dayan și alte povestiri, o carte publicată în 2015, care conține nuvelele fantastice Dayan, Pelerina și La umbra unui crin. De ce cu greu? Pentru că, vorba unui prieten cu care am comentat ulterior decizia, Eliade în italiană e de neînțeles. Sau cel puțin așa credeam înainte să deschid cartea. Am sărit peste proza fantastică a lui Eliade în tinerețe, așa că am aruncat curioasă un ochi peste povestiril…