Treceți la conținutul principal

Despre o lansare de carti care mi-a placut, dar nu prea

Cateodata mi se pune pata. Ca acum. La Nasu` e Crin iar viitorul presedinte al tarii dezleaga tainele mortii Madalinei Manole. E o mare conspiratie. Clar. Toata lumea - de la agentiile straine si pana la Papa - comploteaza impotriva noastra. Vor sa ne faca prosti si sa ne ia ca sclavi. Trezirea!!! Suntem cretini, nu putem fi si prosti in acelasi timp. E impotriva firii.
Da, am draci pentru ca azi am fost la o lansare de carte (de carti) care trebuia sa fie misto si de fapt a si fost, dar numai si numai pe jumatate.
Avantaje? DAAAA. Scriitoare multe la Pitesti. Pe trei dintre ele le-am citit. Pe Monica Ramirez o voi citi cu prima ocazie. Carte cu autograf. Deci, multe si bune. Si Bogdan Hrib. Poate misto in alta zi. Azi nu. Si gata. Asta a fost un dezavantaj pentru lansarea de azi. Nu mi-a placut nici atmosfera. Total anosta si lipsita de sens. Nu e vina lor. E doar Feng-shui - ul prea prost. Biblioteca noastra ar trebui golita, daramata si apoi reconstruita. Si oamenii de acolo ar trebui invatati ca o lansare de carte nu se organizeaza cu elevi luati cu japca de la ore si adusi la spectacol. Ca dintr-o cauza asemanatoare l-au omorat si pe Ceausescu. Ma rog, partial.
Deci, voiam o lansare la care oamenii sa vina din placere. Si asta nu se poate face daca intotdeauna organizatorii apeleaza la astfel de solutii. Nu sunt tinerii dezinteresati, organizatorii se culca pe urechea asta ca sa stea frumos in birouri si sa dea telefoane pe la licee. Deci, daca aia mici nu citeau carti si nici nu le pasa de Crima de la jubileu, cum ar fi putut ei sa fie de folos?
N-au fost. Ne-am mai facut si de cacao. Nu-i nimic. Si asa nu am fost niciodata mandria tarii.
Revenind. Mi-au placut scriitoarele. Oana m-a bagat in fata la autografe (desi nici nu era ingramadeala) si am mai primit si o carte. Astept cu drag sa o citesc.

Deci, dragi scriitoare, mai veniti. Nu trebuie sa va suparati ca nu a venit insa prea multa lume. De obicei, pitestenilor li se ofera numai lansari plicticoase, la carti naspa pe care nu le citesc decat "scriitorii" intre ei. Asta e logica locala. Restul? Cum restul...?!? Restul e CAN CAN.


PS: Acest articol nu este un pamflet si trebuie tratat cu aspirina. Si daca va vine pofta sa ma injurati, inseamna ca aveti clar nevoie si de un antinevralgic P.

Comentarii

  1. Nu te-ai lasat tu pana nu te-ai bagat in fata si de data asta.
    Si cartea? De la cine ai primit cartea? De la vreuna dmirator? Si despre ce carte e vorba?

    RăspundețiȘtergere
  2. @George: Nu pot sa cred ca nu ai vazut cand am primit cartea. Cu spiritul tau de observatie, si tot ti-a scapat. "Cu sange rece si albastru", de la Ivona Boitan.

    RăspundețiȘtergere
  3. Ema, te anunț că am venit din plăcere și am făcut tot posibilul să ajung. Deci nu a fost în totalitate obligată. Asta m-a deranjat și pe mine. Mă așteptam să fie dala plină. Dar... nup.
    Îmi cer scuze... Parcă nu m-am băgat în față. Iertare :)
    Te pupic și fi mai zâmbăreață! :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Observ ca ai invatat niscaiva feng-shui din emisiunile alea pe care le-ai facut avand acest subiect!
    Prietena ta (invitata la acea emisiune) a venit la mine pe blog sa spuna ca o musc de fund, desi eu n-am muscat-o niciodata!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Calatorie cu peripetii

Am plecat cu trenul de la Pitesti la Bucuresti nu pentru ca nu am mai gasit loc in maxi taxi, ci pentru ca asa imi venise cheful de o calatorie pe calea ferata ca nu m-am mai putut abtine. Mi-am luat bilet, m-am urcat in tren si m-am asezat frumusel in compartimentul meu, la locul meu. Am mers cu Personalul, nu exista fonduri la buget pentru Sageata. In acelasi compartiment cu mine - doi indivizi scunzi si indesati ca niste mingi imense de baschet prelungite intr-o parte cu o alta sfera, de data aceasta mai mica, ce le tinea loc de cap. Gurmanzi, m-am gandit eu in sinea mea si, pentru o clipa, mi-a fost oarecum rusine ca etichetez oamenii cu asa usurinta. Poate erau bolnavi, sau cine stie?
In timpul mersului s-a intamplat insa ceva cu totul si cu totul neobisnuit. Unul din ei a primit un telefon, iar cei doi au inceput sa vorbeasca intr-o limba necunoscuta. Erau prea albi ca sa vorbeasca pe tiganeste, m-am gandit. Alta limba nu stiam care ar putea fi asa scalcita... Poate ca sunt ung…

Cronicile ucigașului de regi - Patrick Rothfuss

 “Call a jack a jack. Call a spade a spade. But always call a whore a lady. Their lives are hard enough, and it never hurts to be polite.”
Am citit primul volum din trilogia lui Patrick Rothfuss acum vreo 2-3 ani, parcă. ”Numele Vântului” e o carte lungă, care promitea, dar care nu mi-a oferit chiar ceea ce aveam eu în minte. Citind câteva recenzii înainte de a începe, așteptam o poveste medievală, cu parfum de Harry Potter și scene copiate de la George RR Martin. Nu a fost nici una nici alta, e o carte bună care seamănă cu toate fără să semene cu niciuna în special.   Povestea e originală, cel puțin pe cât poate permite genul fantasy. N-are nici dragoni, nici baghete, are însă un erou care trece prin multe încercări în drumul spre maturizare, cam cum au toate de fapt. Al doilea volum, ”Teama înțeleptului”, continuă povestea, lăsând cititorul cu mai multe întrebări decât răspunsuri. Abia l-am terminat, deși l-am cumpărat acum vreun an și ceva. Problema cu cartea asta e că după ce o î…

Dayan. Pelerina. La umbra unui crin. Mircea Eliade

Cum se apropie sfârșitul anului școlar, m-am hotărât să îi ofer profesoarei de italiană ceva care să îi amintească de cursurile noastre, mai exact o carte românească. Ușor de zis, greu de făcut pentru că nimic din ce trecusem eu pe un soi de listă cu cărți „potrivite” nu a fost tradus în italiană sau, dacă o fi fost, nu e de găsit online.  Norocul a fost că m-am nimerit în oraș în același timp cu Târgul Internațional de Carte de la Torino, așa că am găsit ceva surse de inspirație la standul României. L-am ales, cu greu ce-i drept, pe Eliade drept ambasador în materie de literatură română: Dayan și alte povestiri, o carte publicată în 2015, care conține nuvelele fantastice Dayan, Pelerina și La umbra unui crin. De ce cu greu? Pentru că, vorba unui prieten cu care am comentat ulterior decizia, Eliade în italiană e de neînțeles. Sau cel puțin așa credeam înainte să deschid cartea. Am sărit peste proza fantastică a lui Eliade în tinerețe, așa că am aruncat curioasă un ochi peste povestiril…