Treceți la conținutul principal

Dosarele X

Episodul 1 (ONE) CATALOGUL

Ema nu se pricepe la vanzari. Nu ar reusi sa vanda nici macar un pahar de apa in desert; ea l-ar da de pomana si nu pentru ca e un suflet bland ci pur si simplu pentru ca nu stie sa vanda. Cu toate astea isi face rost de bani de ruj vanzand produse cosmetice pe la prietene si cunoscuti.
Produsele se vand pe baza de catalog, asa ca, la fiecare campanie noua Ema isi comanda un catalog nou. Logic si evident...
Ema a intrat in bloc si are ochii direct spre cutia postala. De vreo trei zile trebuie sa vina catalogul cel nou. Stie ca va veni pentru ca a fost anuntata ca "marfa" a fost livrata. In cutia postala, gol. Sub cutiile postale (adica locul ala unde se arunca in mod civilizat publicitatea nedorita - dar asta e alta poveste) exista un plic alb, rupt pe din doua. In plic, nimic. Pe plic, adresa expeditorului si adresa destinatarului. Expeditorul: firma distribuitoare de produse cosmetice. Destinatarul: Pirciu Teodora Ema, str. .... Nici urma insa de catalog. Disparut fara de urme...
Acum, pe cutia postala cu numarul 34 de la adresa mai sus mentionata troneaza un mesaj: Va rog returnati continutul plicului. Va multumesc.
In rest, totul decurge normal. Ema a comandat un catalog nou, care ii va fi livrat in cel mai scurt timp - politica firmei. Asa cum ati vazut, catalogul nu este o frumusete, nu are valoare pe piata si nu foloseste nici macar ca inlocuitor de hartie igienica pentru ca hartia aia lucioasa nu face bine...
Intrebarea intrebatoare: De ce?
Probabil ca extraterestrii au venit, au vazut si au luat o mostra pentru a studia in amanunt oferta de creme epilatoare si geluri de dus...

***
(Toate personajele din aceasta povestire sunt reale. Povestea porneste de la un fapt real)
Sunt Ema si citesc.

Comentarii

  1. Ema povesteste despre Gamalie, sau Gamalia povesteste despre Ema?
    Si de fapt, ce citeste Ema? Catalogul?

    RăspundețiȘtergere
  2. @George: Ema povesteste despre Ema ca in ziua de azi totul e posibil. Si nu citesc catalogul, nu citisi mai sus ca a disparut?

    RăspundețiȘtergere
  3. eu nu stiu cum indraznesti sa te miri de ceea ce s-a intamplat, nu stii ca e criza? poate omu' a avut nevoie de catalogul tau la toaleta lui

    RăspundețiȘtergere
  4. @Andreea: Am exclus aceasta posibilitate. Hartia aia e prea tare... zgarie.

    RăspundețiȘtergere
  5. civilizaţiile extraterestre vor relata peste o mie de ani: "aşa a început sfârşitul pământenilor: când Ema Pirciu a constatat că din cutia ei poştală a dispărut catalogul cu produse cosmetice, care, deşi se anunţase că a fost trimis, nu a mai ajuns niciodată. Acela a fost primul obiect absorbit în gaura neagră, urmat la scurt timp de alte şi alte Obiecte Zburătoare Neidentificate, dintre care enumerăm şamponul de urzici antimătreaţă. cremă de faţă pe bază de extract de plante, ruj de buze în trei culori sau gel de duş antistres".

    RăspundețiȘtergere
  6. "Oameni răi, din lumea rea", vorba poetului.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Calatorie cu peripetii

Am plecat cu trenul de la Pitesti la Bucuresti nu pentru ca nu am mai gasit loc in maxi taxi, ci pentru ca asa imi venise cheful de o calatorie pe calea ferata ca nu m-am mai putut abtine. Mi-am luat bilet, m-am urcat in tren si m-am asezat frumusel in compartimentul meu, la locul meu. Am mers cu Personalul, nu exista fonduri la buget pentru Sageata. In acelasi compartiment cu mine - doi indivizi scunzi si indesati ca niste mingi imense de baschet prelungite intr-o parte cu o alta sfera, de data aceasta mai mica, ce le tinea loc de cap. Gurmanzi, m-am gandit eu in sinea mea si, pentru o clipa, mi-a fost oarecum rusine ca etichetez oamenii cu asa usurinta. Poate erau bolnavi, sau cine stie?
In timpul mersului s-a intamplat insa ceva cu totul si cu totul neobisnuit. Unul din ei a primit un telefon, iar cei doi au inceput sa vorbeasca intr-o limba necunoscuta. Erau prea albi ca sa vorbeasca pe tiganeste, m-am gandit. Alta limba nu stiam care ar putea fi asa scalcita... Poate ca sunt ung…

Cronicile ucigașului de regi - Patrick Rothfuss

 “Call a jack a jack. Call a spade a spade. But always call a whore a lady. Their lives are hard enough, and it never hurts to be polite.”
Am citit primul volum din trilogia lui Patrick Rothfuss acum vreo 2-3 ani, parcă. ”Numele Vântului” e o carte lungă, care promitea, dar care nu mi-a oferit chiar ceea ce aveam eu în minte. Citind câteva recenzii înainte de a începe, așteptam o poveste medievală, cu parfum de Harry Potter și scene copiate de la George RR Martin. Nu a fost nici una nici alta, e o carte bună care seamănă cu toate fără să semene cu niciuna în special.   Povestea e originală, cel puțin pe cât poate permite genul fantasy. N-are nici dragoni, nici baghete, are însă un erou care trece prin multe încercări în drumul spre maturizare, cam cum au toate de fapt. Al doilea volum, ”Teama înțeleptului”, continuă povestea, lăsând cititorul cu mai multe întrebări decât răspunsuri. Abia l-am terminat, deși l-am cumpărat acum vreun an și ceva. Problema cu cartea asta e că după ce o î…

Dayan. Pelerina. La umbra unui crin. Mircea Eliade

Cum se apropie sfârșitul anului școlar, m-am hotărât să îi ofer profesoarei de italiană ceva care să îi amintească de cursurile noastre, mai exact o carte românească. Ușor de zis, greu de făcut pentru că nimic din ce trecusem eu pe un soi de listă cu cărți „potrivite” nu a fost tradus în italiană sau, dacă o fi fost, nu e de găsit online.  Norocul a fost că m-am nimerit în oraș în același timp cu Târgul Internațional de Carte de la Torino, așa că am găsit ceva surse de inspirație la standul României. L-am ales, cu greu ce-i drept, pe Eliade drept ambasador în materie de literatură română: Dayan și alte povestiri, o carte publicată în 2015, care conține nuvelele fantastice Dayan, Pelerina și La umbra unui crin. De ce cu greu? Pentru că, vorba unui prieten cu care am comentat ulterior decizia, Eliade în italiană e de neînțeles. Sau cel puțin așa credeam înainte să deschid cartea. Am sărit peste proza fantastică a lui Eliade în tinerețe, așa că am aruncat curioasă un ochi peste povestiril…