Treceți la conținutul principal

Mesaj din Africa (Leapsa de la Papabembe)

Papabembe mi-a trimis un fel de leapsa...Hm.... sa vedem


1.Citatul tau preferat dintr-o poezie scrisa de Eminescu
Trăind în cercul vostru strîmt / Norocul vă petrece, / Ci eu în lumea mea mă simt / Nemuritor şi rece.

2.Care sunt poetii tai preferati de nationalitate romana?
Nu stiu, imi plac mai mult poeziile lor decat poetii in sine. Cred ca imi place Arghezi, are poezii interesante. Mai e si Blaga, chiar si Bacovia.

3.Care sunt poetii tai preferati, straini?
Nu stiu, nu prea am citit poezie straina in limba in care a fost creata. Cred ca singura poezie care imi place cu adevarat la acest capitol este "If".

4.Poetii contemporani preferati...
Nu citesc poezie contemporana. Nici macar nu stiam ca avem poeti contemporani. Stiti voi, e usor a scrie versuri...

5.Scriitorii preferati...
Vii sau morti? Presupun ca aia morti, cei vii la urmatoarea intrebare. Wow. Antoine de Saint Exupery. Categoric Mircea Eliade si cateodata Marin Preda, din ograda noastra. Cred ca mi-au placut alti si alti scriitori, in functie de varsta (mea). Acum imi amintesc cu placere de Dickens.

6.Scriitorii contemporani preferati.
Imi plac Jhon Grisham si mai nou George Martin. Pentru ca tot vorbim de stilul fantasy, Oana Stoica Mujea bineinteles. Ea intra la contemporani, nu?

7.Ultima piesa de teatru vazuta.
Dom Juan, la Teatrul Al. Davila.

8.Ultimul spectacol de opereta vazut.
La televizor poate. Nu cred ca sa pune, ca am mai schimbat pe alte programe. La opereta nu am fost niciodata.

9. Cartile preferate.
De departe, Micul Print. Unica.
Apoi sunt o gramada mare mare de tot. Toate imi plac, toate trimit un mesaj. Cu alte cuvinte multimea cartilor citite minus cartile scrise de rusi, pe care oricum nu le-am terminat niciodata deoarece nu imi plac.

10.Cu ce scriitori, daca unii dintre ei ar trai si azi, ti-ai dori sa fii prieten.
Cu Hemingway.

11.Ce carte scrisa deja ti-ar fi placut sa fie scrisa de tine si de ce?
Harry Potter. Ca sa fiu bogata...

Mai departe, leapsa merge la Alin, poate asa pune si el ceva pe blog.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Calatorie cu peripetii

Am plecat cu trenul de la Pitesti la Bucuresti nu pentru ca nu am mai gasit loc in maxi taxi, ci pentru ca asa imi venise cheful de o calatorie pe calea ferata ca nu m-am mai putut abtine. Mi-am luat bilet, m-am urcat in tren si m-am asezat frumusel in compartimentul meu, la locul meu. Am mers cu Personalul, nu exista fonduri la buget pentru Sageata. In acelasi compartiment cu mine - doi indivizi scunzi si indesati ca niste mingi imense de baschet prelungite intr-o parte cu o alta sfera, de data aceasta mai mica, ce le tinea loc de cap. Gurmanzi, m-am gandit eu in sinea mea si, pentru o clipa, mi-a fost oarecum rusine ca etichetez oamenii cu asa usurinta. Poate erau bolnavi, sau cine stie?
In timpul mersului s-a intamplat insa ceva cu totul si cu totul neobisnuit. Unul din ei a primit un telefon, iar cei doi au inceput sa vorbeasca intr-o limba necunoscuta. Erau prea albi ca sa vorbeasca pe tiganeste, m-am gandit. Alta limba nu stiam care ar putea fi asa scalcita... Poate ca sunt ung…

Cronicile ucigașului de regi - Patrick Rothfuss

 “Call a jack a jack. Call a spade a spade. But always call a whore a lady. Their lives are hard enough, and it never hurts to be polite.”
Am citit primul volum din trilogia lui Patrick Rothfuss acum vreo 2-3 ani, parcă. ”Numele Vântului” e o carte lungă, care promitea, dar care nu mi-a oferit chiar ceea ce aveam eu în minte. Citind câteva recenzii înainte de a începe, așteptam o poveste medievală, cu parfum de Harry Potter și scene copiate de la George RR Martin. Nu a fost nici una nici alta, e o carte bună care seamănă cu toate fără să semene cu niciuna în special.   Povestea e originală, cel puțin pe cât poate permite genul fantasy. N-are nici dragoni, nici baghete, are însă un erou care trece prin multe încercări în drumul spre maturizare, cam cum au toate de fapt. Al doilea volum, ”Teama înțeleptului”, continuă povestea, lăsând cititorul cu mai multe întrebări decât răspunsuri. Abia l-am terminat, deși l-am cumpărat acum vreun an și ceva. Problema cu cartea asta e că după ce o î…

Dayan. Pelerina. La umbra unui crin. Mircea Eliade

Cum se apropie sfârșitul anului școlar, m-am hotărât să îi ofer profesoarei de italiană ceva care să îi amintească de cursurile noastre, mai exact o carte românească. Ușor de zis, greu de făcut pentru că nimic din ce trecusem eu pe un soi de listă cu cărți „potrivite” nu a fost tradus în italiană sau, dacă o fi fost, nu e de găsit online.  Norocul a fost că m-am nimerit în oraș în același timp cu Târgul Internațional de Carte de la Torino, așa că am găsit ceva surse de inspirație la standul României. L-am ales, cu greu ce-i drept, pe Eliade drept ambasador în materie de literatură română: Dayan și alte povestiri, o carte publicată în 2015, care conține nuvelele fantastice Dayan, Pelerina și La umbra unui crin. De ce cu greu? Pentru că, vorba unui prieten cu care am comentat ulterior decizia, Eliade în italiană e de neînțeles. Sau cel puțin așa credeam înainte să deschid cartea. Am sărit peste proza fantastică a lui Eliade în tinerețe, așa că am aruncat curioasă un ochi peste povestiril…