Intre Sarbatori

Mai ascultam si noi ceva vesel ...


Tudor Gheorghe - Mitrele
Asculta mai multe audio Muzica

Colinde

Cand eram mica, pe 23 eram la tara la Stefanesti. Mergeam si eu, ca mai toti copiii din sat, sa colindam. Strabunica imi facea traista din prosop. Un prosop impartit in 3 parti egale. Doua se cos pe margini, iar a treia parte vine deasupra deschizaturii, ca si cum ai inchide geanta. Ii mai punea si un cordon si era gata traista. In ea strangeam covrigi si mere. Nu imi aduc aminte sa ma fi bucurat in exces de ele. A doua zi mancam covrigi incalziti pe plita, iar apoi nu mai stiu ce se intampla cu restul covrigilor.
Cand am mai crescut, am inceput sa colind pe la vecini, in Popa Sapca. Cand primeam covrigi sau mere nu era nicio bucurie prea mare. Imi placea sa merg cu colindul, dar nu suportam plasa cu covrigi tari si cu mere. Imi amintesc ca intr-un an, cineva ne-a dat suc. Cred ca era Fanta de portocale. In pahare cilindrice, cu desene. A venit chiar la momentul potrivit. In toata agitatia noastra si uitasem cat ne e de sete.
In ultimii ani numai am primit colindatori. Anul trecut si acum doi ani le-am dat bani. Ca tare ma mai bucuram si eu cand primeam cate o moneda. Anul asta, am zis sa schimb putin atmosfera si mi-am creat o noua traditie de Craciun. Am facut colaci cu miere si nuca. De fapt, au iesit ca niste painici rotunde pe care le-am insiropat si peste care am pus miere si nuci maruntite. Si ca sa ii premiez pe micii colindatori care s-au riscat sa guste din preparatele mele, le-am oferit ciocolata calda si ceai, pentru cei care tineau post.
Mai jos sunt poze cu covrigo-colacii mei (gustosi chiar), inainte si dupa ce i-am bagat la cuptor.





PS pentru George, care sigur nu crede in talentul meu de bucatatreasa...
Da, aluatul a fost framantat de dadaca lui Florin, care a ajuns exact la timp ca sa vada ca nu am nicio idee despre cum se framanta painea...
Iar la final, bucataria a fost un dezastru, asa ca am mai muncit o jumatate de ora ca sa curat mizeria.
Important e ca, pana la urma, totul a iesit bine ...

Avatar ... probably the best moovie in the world

Sunt filme care atrag prin distributie, filme pe care le vezi cu placere pentru ca iti place o poveste si filme la care se lucreaza enorm pentru a obtine efecte speciale care sa te tina cu sufletul la gura. Si mai este Avatar, care imbina cea mai frumoasa poveste cu o coloana sonora deosebita si o armata de profesionisti care au creat o intreaga lume din nimic.
Ideea ca undeva exista o lume perfecta, Pandora, in care toata energia se conserva si este folosita pentru a ajunge la un echilibru creeaza poate una dintre cele mai frumoase fantezii din ultima suta de ani. Cand americanii vin in lumea asta sa se imbogateasca ne dam seama inca o data ca suntem departe de a fi la capatul evolutiei. Povestea puscasului marin paralizat, care prin avatarul sau reuseste sa isi recapete liberatea si, mai apoi, sufletul, se impleteste perfect cu aceasta lume noua. Pandora este frumoasa si frumusetea ei vine din puritatea sufletelor celor care locuiesc intr-insa. Oamenii vor sa se apropie de acesti locuitori (Na'vi) si creeaza aceste avataruri: corpuri create in laborator asemanatoare cu ale bastinasilor, dar in care se gaseste si ADN uman. Practic, constiinta omului se muta in noul trup controlat de la baza de cercetare si astfel pamantenii se amesteca cu Na'vi.
Cand unul dintre ei insa afla care este adevarata frumuste a Pandorei si simte echilibrul acestei lumi, lucrurile se schimba si Jack Sully isi tradeaza rasa pentru o cauza dreapta.
Un final fericit, dar nu pentru rasa umana, o poveste de dragoste si o lectie de viata. Cum spuneam si la inceput, adaugi niste efecte de nota 10, cativa actori buni si o coloana sonora de exceptie.
Cu un buget de 500 de milioane de dolari, mai ramane o singura dilema... Cate Oscaruri poate lua acest film?

O tara maronie

Azi sunt necajita... Noroc ca a nins si m-am mai inveselit putin.
Si acum sa va explic dramele mele existentiale. Traiesc intr-un loc in care nu e bine sa mergi dupa 2 la Finante. Ca e rau de urat. Ca o exceptie, doamna de la copiator mi-a vandut un formular desi era pe picior de plecare. In rest, numai ca nu scot limba la tine... o fata acra si pleostita ma pune pe 20 de drumuri si degeaba, pentru ca oricum la ghiseul final nu e nimeni... Dar lasa, ca si maine e o zi...
Si daca tot mai credeti ca sunt eu rea, treceti neaparat pe la Posta. Ahammm ... coletele pentru strainatate nu se trimit decat LUNEA si musai pana in 2. Si fac 2 saptamani pe drum. E drept, ca si costa pe sfert cat serviciile unei firme de curierat, asa ca lipsa calitatii se justifica. Si inca una buna. Nu trebuie sa ma duc cu pachetul ambalat. Ci cu coli, lipici si toate cele acolo. Dupa ce vad dumnealor ce e in pachetel, poti trimite. Altfel... nu.
Ura! Ura! Ura! Pachetul meu de sarbatori va ajunge dupa Anul Nou. Vedeti daca nu m-am trezit si eu din octombrie sa pun ceva la Posta?

In asteptarea Mosului...

... M-am inscris la un concurs cu premii pentru femei. Si concursul, si premiile...
Si cum tragerea la sorti are loc fix de ziua mea, normal ca am zis sa incerc. Cum functioneaza?
Cine vrea, da click aici si eu intru la cat mai multe trageri la sorti.

Vin Sarbatorile

Nu am mai avut rabdare - globuletele le aveam deja de o luna...

Asa ca astazi am impodobit bradul. Ce-a iesit?

Nu e Craciunul cea mai frumoasa perioada a anului? Desi pana la Craciun ar mai fi...

Reclama

Alin are blog... Nu a scris nimic pana acum, ce-i drept, dar are blog. Eu zic ca e un inceput... Si abia astept sa ii citesc impresiile.

Adam si Eva

..."Cine vrea sa explice totul prin cuvinte ajunge curand sa nu poata explica nimic"...

Filosofie si sentimentalism, o explicatie demna de luat in seama despre scopul vietii omului si o poveste de dragoste care depaseste barierele lumii noastre. Asa as descrie in cateva cuvinte romanul Adam si Eva al lui Rebreanu. Pornita de la explicatia simpla ca dragostea este dumnezeire atunci cand ea porneste din esenta sufletului uman, Adam si Eva reda agonia unui om ajuns la capatul existentei care isi retraieste toate cele sapte vieti in tot atatea clipe.
Toma Novac este profesor de filosofie si refuza sa creada in teoria prietenului sau despre iubire si despre cautarea permanenta a sufletului uman a acelei perechi cu care sa se completeze perfect. Cand o cunoaste pe Ileana, Toma simte fiorul dragostei despre care vorbeste profesorul Aleman, dar nu ajunge sa se bucure pe deplin de acest sentiment pentru ca este impuscat mortal de sotul iubitei sale.
Pe patul de spital, cu Ileana si Aleman la capatai, Toma isi revede cele 7 vieti despre care ii povestise de mai multe ori prietenul sau. Calatoreste in timp si spatiu si isi retraieste existenta. In fiecare viata o cunoaste pe femeia visurilor sale si traieste impreuna cu ea povestea de iubire in acelasi mod. O intalnire de o secunda sau doua, in care amandoi inteleg sentimentul mai presus de lume si de materialitate. Apoi visul se destrama, iar eroul moare strapuns de durerea iubirii neimplinite. Timp de sase vieti istoria se repeta. Barbatul duce o existenta fericita pana cand intalneste femeia in ai carei ochi descopera eternitatea. Apoi viata i se schima radical si, de cele mai multe ori moare pentru femeia iubita. In a saptea viata, Toma atinge iubirea absoluta, se uneste cu femeia care ii este predestinata si moare la scurt timp dupa. In clipa mortii el intelege filosofia vietii si sufletul sau porneste spre eternitate.
Cartea imbina povestile de dragoste cu o idee filosofica greu de patruns sau de demonstrat. Nimeni nu poate spune daca se ascunde un adevar in aceste povesti tocmai pentru ca, asa cum spune si autorul printr-unul dintre personaje, "clipa suprema contine verificarea directa". Romanul nu impresioneaza numai prin sentimentele surprinse sau prin puritatea povestii, ci si prin descrierera monumentala a mortii, asa cum apare in sufletul omului care stie ca i se apropie sfarsitul.

..."Apoi din adancurile sufletului ii rasari, ca o mantuire, un val de credinta naiva, vrajindu-i in minte pe Dumnezeu asa cum il avusese in copilarie, inainte de a se fi ivit intrebarile scormonitoare. Si deodata o usurare mare ii umplu inima. Compasul minutarelor se sterse pe cadranul pendulei si in ochii lui Toma Novac ramase numai albul din ce in ce mai lucitor, ca o lumina mare, blanda, mangaietoare"...

Pitesti Fashon Day

Tot umbland prin mondenitati am ajuns la Pitesti Fashon Day, un fel de eveniment de moda. Organizat mai bine decat majoritatea altor evenimente pitestene, Ziua Modei la Pitesti s-a remarcat si pozitiv, dar si negativ in cel mai nerusinat mod posibil.
Sa incep cu cele buna, ca apoi zice lumea ca sunt carcotasa. Cum remarcam la inceput, organizare buna, cu mult peste ce avem noi la Pitesti. Si ca sa va faceti o impresie, nimeni nu s-a calcat pe picioare, fiecare a intrat in peisaj la momentul potrivit, nu i s-a impleticit nimanui firul de la microfon si multe alte din astea care au facut seara normala si fara evenimente. Organizatorii (BES Romania, Primaria Pitesti, An Sil si agentia N&G Nico) au adus din Italia un stilist care m-a dat gata cu abilitatile sale de a manui foarfecele. Si cu stanga si cu dreapta, in acelasi timp. Si culmea! I-a iesit de minune. Intr-o ora a tuns trei fete si apoi in 10 minute a aranjat inca un model. Tehnica interesanta, spectacol, si toate acestea fara niciun pic de fitze de super specialist. A fost partea mea favorita din spectacol.
Sa revenim acum la restul. Evenimentul a insemnat si examenul de absolvire pentru prima generatie de modele de la agentia N&G Nico. Aici au inceput partile proaste. Am avut ziua modei cu fete grasute, pline de celulita si care au mai avut si curajul (sau nesabuinta?) de a defila in chiloti tanga pe scena. Acum sa nu va ganditi ca erau toate grase. Mai erau si cateva cu trup de model, dar prea putine si din ele si mai putine cu atitudine. Nu sunt expert in domeniu, dar lucrurile astea se vad cu ochiul liber.
Una peste alta, mi-a placut extrem de mult ideea si sper sa avem parte de astfel de evenimente mai des la Pitesti.

Banc electoral

Cules de pe net...

Sloganul electoral al PD-L:
Frati romani!
Iliescu si Constantinescu ne-au adus pe marginea prapastiei. Numai alegandu-l pe Traian Basescu vom face un pas inainte!

Regina Elfa

N-am mai aparut pe blog in ultime vreme. O mare parte din vina o are Regina Elfa care m-a tot acaparat pana miercuri sau joi. Apoi au venit alte si alte probleme, si niste atacuri pe Triburile... agitatie mare.
Revenind la Regina Elfa... mai rar asa o poveste frumoasa, care mai are si o tema extrem de complexa si profunda. Trecerea timpului mi-a dat batai de cap, ce-i drept, dar modul in care s-a impletit acest subiect cu restul povestii a facut intreaga filosofie digerabila si usor de citit.
Yassuna este impartita in trei si fiecare parte a personalitatii ei trebuie sa gaseasca acea cale care sa o reuneasca cu celelalte doua. Cateva personaje noi si deja cunoscutii eroi din Razboiul Reginelor isi dau mana si o ajuta pe regina elfilor sa redevina ceea ce a fost odinioara. Suspans, actiune, o drama oarecum psihologica si foarte multe emotii. Peste toate acestea se adauga o idee geniala spusa de cel mai talentat povestitor. Cu o astfel de reteta nu poti sa nu ajungi la inima cititorului.
Trebuie sa recunosc ca au fost si cateva bucati din poveste care nu mi-au placut. Ce sa-i faci, am si eu preferintele mele si nu imi place cand personajele mele preferate sunt trase la raspundere. Dar ce e drept e drept. Recunosc si eu ca si-au meritat soarta.
O carte de nota 10 care merita citita si apoi recitita.